Domnul nostru Iisus este Dumnezeu
și om.
Când ne gândim la El ca Dumnezeu,
este foarte frumos să intrăm cu mare dragoste, ca niște copii mici,
în brațele Sale dumnezeiești.
Dar când ne gândim la el ca om, și mai
bine zis ca la un prunc în ieslea din Betleem, atunci ar fi
minunat să facem și noi ceea ce au făcut ciobănașii și păstorii în ziua
nașterii Lui, când au venit să-l găsească în peștera din Betleem!
L-au ținut în brațe cu multă dragoste ca pe
un prunc și ca niște mame iubitoare l-au umplut cu sărutările lor tandre.
***
Cu adevărat, există o fericire mai mare în
această viață, decât să ții, la fel ca simplii păstori, cu multă dragoste și
adorare, pe pruncul Iisus în brațe și să-i spui mereu din adâncul inimii tale: «Iisuse al meu, te iubesc»?!!!!
Lasă-l pe micul Iisus să fie pruncul inimii
tale. Împăratul inimii tale. Bucuria inimii tale. Lumina vieții tale. Soarele
strălucitor care te va lumina și te va conduce spre bine și către virtute.
Să fie Dumnezeul tău și cel mai
tandru și mai iubitor tovarăș din viața ta.
Aceasta este adevărata fericire. Nu căuta
fericirea în altă parte. Nu se va înfăptui, să o găsești nicăieri. Nici în
locuri, nici în oameni.
Aceasta este cea mai mare fericire!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu